miercuri, 17 octombrie 2007

Despre paie colorate si elastice de par


La sase ani lumea ta este toata o culoare. Roz daca esti fetita. Roz pentru ca exisa Barbie. Roz pentru ca este trendy. Roz pentru ca tuturor fetitelor le sta bine in roz. Roz pentru ca ROZ este cel mai frumos din lume.

Aventurile mele alaturi de cele doi prietene ne-adulte au fost presarete de mici conflicte. Am zis mici? Nu! Cataclisme. Ceva de nereparat, ceva despre care cu greu putem vorbi. Cred ca totul a inceput de la paiele de plastic pe care le primeam la bar cand comandam ceva de baut. Intai au fost desigur umbrelutele de cocktail, fructele din pahare, capsunile de hartie, maimutele de plastic care oranu paharele. Dar astea erau ale noastre. Nu se prea bagau peste oamenii mari. Ele aveau sucul de visine. Mereu acelasi suc pentru fiecare fata. Si au aparut paiele.

- Dar ea de ce are pai roz?! a zis Maria.

Asta a fost fraza care a iscat ceea ce vom numi Razboiul Roz. O competitie intre doua fetite de sase ani, care se iubesc sincer si care sunt prietene apropiate ca doua surori este cel mai frumos studiu pe care il poti face. In timpul competitiei ai sanse sa surprinzi cele mai tandre momente de pace, cele doua rapuse de somn imi dorm in brate si in masina este liniste, o stare de fapt care ne sperie caci nu suntem obisnuiti sa ne auzim gandurile.
- Nu vreau un elstic mov! Vreau sa fie roz ca al ei. Sa avem la fel, ca noi suntem surore.
- Nu au doua roz, daca aveau va luam la fel, explica relativ calm Dan care a avut ideea sa vina la masina cu doua chestii de culori diferite.
Asemenea greseli se platesc scump. Nu poti sa nu stii ca nu este voie sa cumperi doua chestii diferite!
- Atunci eu nu il vreau pe asta mov!
- Pai ia-l tu pe asta roz si eu pe ala mov, e bine asa? incearca una din ele sa impace treaba.
- Nu! nu intelegi. Trebuie sa avem la fel. Ce tu nu vrei roz?!
- Pai ba da, dar daca nu are!
- Atunci eu nu mai vreau deloc!
Masina se opreste brust in mijlocul strazii. Usa se deschide si Dan iese in viteza. Printesele s-au calmat brusc. Eu le soptesc rautacioasa:
- Vedeti ce ati facut?! Piulitza s-a enervat si ne-a lasat asa in strada! Pentru ca nu sunteti cuminti!
Capsoarele blonde sunt lasate in jos. Maria zice ceva cu vocea ei subtire, ceva ce ar putea sa sune ca o scuza, dar nu este. El este cel care a gresit, deci sa sufere si sa plateasca!
- Astea doua sunt la fel! Ia, zi-mi ca nu sunt bune!
In mana are doua elstice de par cu margelutze. Mov de roz ambele. Fetele se insenineaza brusc, inhata elsticele si Maria da sa anunte ca nu sunt chiar ROZ.
Ma umfla rasul si "alerg" sa zic ceva inaintea ei:
- Este o nuanta de ROZ foarte speciala! Aproape mai frumoasa ca aia de dinainte!
Fetele chicotesc si razboiul se termina brusc. Este din nou pace. Pana seara.

Niciun comentariu: