miercuri, 17 octombrie 2007

Capul rautatilor

Cand eram mici, la noi in gasca - intre parinti s-a produs o ruptura. Cumva "dracul" si-a bagat coada si cei mari s-au certat. Noi, copii nu stiam prea multe, insa noi eram cei care aveau de suferit. Nu jucam acasa la Pitica. Este impropriu spus ca ne jucam. Practic "ne dadeam cu masa". Pe o masa din asta lunga asa, de cafea - cum aveau parintii nostri, cineva se urca si se intindea. Sub masa se baga un pitic, sau doi, depinde cati incapeam. Ridicam masa cu picioarele si ala de sus, intinsul aluneca. Si tot asa, ore in sir, pe rand. Pana..s-a rupt un picior ale mesei.
Gazdele, Cata si Pitica au cam facut pe ei. Eu eram cea mai mare. Radeam ca prostii si nu ne venea nici o ideea. Masa se rupsese cu Giani (fie vorba intre noi de la maica-sa se racisera relatiile in gasca si ea nu era chiar bine venita la "datul cu masa").
- Sa aduca cineva un pic de aracet si niste faina, ca putem sa il lipim!
- Nu, nu merge. Mai bine lipim cu ceva mai puternic!
- Sau dam cu un cui! Aveti cuie.
- Bai, faceti orice ca o sa vina ai mei.
Radeam si nu ne venea nici o idee. Vinovata, Giani a plecat. Am ramas noi patru, trei capre si Cata - el era cel mai mic. A aparut un ciocan, nu stiu de unde. Apoi a aparut cel mai mare cui pe care l-am vazut vre'odata. Mare.
- Bai ce e asta?! Pai nici nu intra in piciorul mesei!
Pitica in intelepciunea ei a zis:
- Sa bata Fecioarele cuiul!
Sora mea si Catos era nascuti in aceiasi zodie. Nu ne puteam opri din ras. Ca la orice "accident" ne gandeam cum sa ne caram mai repede de la locul faptei ca sa isi ia bataie numai gazdele. Azi nu aveam nici o sansa. Parintii gazdelor erau la noi acasa in vizita, cum am fi aparut noi ca niste flori acasa?! Suspect.
Am incercat sa batem cuiul, nu intre nici mort. Eram in pana de idei. Nici macar Fecioarele nu ne puteau salva. Pana la urma ne-am gandit sa punem masa pe piciorul rupt, asa pur si simplu si sa asteptam sa cada. Preferabil cand nu eram prin zona.
Nu mai stiu cine a luat bataie pentru masa rupta. Stiu ca am dat vina pe Giani si ca tatal Piticei a lipit piciorul.
Si nu ne-am mai dat cu masa niciodata.

Niciun comentariu: